Asociația Română de Factoring (ARF) realizează la mijlocul fiecărui an studiul privind evoluția pieței. Astfel, pentru primele 6 luni datele relevă un nivel al creanțelor gestionate de operatorii din piață de aproximativ 3,68 miliarde euro, în creștere cu aproximativ 31.6% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cercetarea ARF are la bază date oferite atât de membrii ARF (bănci si IFN-uri), non-membri dar și estimări ale Asociației cu privire la restul jucătorilor din piață.
“În tot contextul economic și având în vedere situația geopolitică curentă, factoringul rămâne unul din produsele de finanțare de bază la care apelează companii din toate domeniile de activitate. Pe lângă valoarea adăugată pe care o aduce în perioade de incertitudine, factoringul și-a demonstrat eficiența ca alternativă la produsele standard de creditare pe termen scurt, în ultimii zece ani înregistrând creșteri importante. Asta arată că piața l-a asimilat și i-a înțeles pe deplin beneficiile. Creșterea înregistrată în prima jumătate a anului are la bază mai mulți vectori, care țin atât de creșterea economică înregistrată de România în domenii care se finanțeaza prin factoring, dar și de ascensiunea inflatiei, care a crescut prețurile mărfurilor și serviciilor tranzacționate și, implicit, valoarea creanțelor gestionate prin factoring”, precizează Bogdan Roșu, președinte al Asociației Române de Factoring.
Cel mai bine reprezentat sector de activitate în cadrul tranzacțiilor interne este, din nou, FMCG, cu o pondere de 19.5% si un volum total de 592.5 milioane euro, urmat de domeniul intitulat generic “metale, chimicale, apă, reciclare”, cu o valoare totala a creanțelor cesionate de 527 milioane euro si o pondere de 17% în total piață. La finalul anului trecut, “metale, chimicale, apă, reciclare” a fost principalul contributor pe piața internă de factoring, cu o evoluție ascendentă pronunțată în al doilea semestru. Rămâne de vazut dacă și în 2022 se va observa aceeași tendință. Pe locul al treilea se situează domeniul “autovehicule, utilaje, echipamente”, cu o pondere de 14%. Sectorul Electronice, IT&C (locul 4) a crescut în cifre absolute la 392 milioane euro (față de 350 milioane euro în 2021), ponderea fiind de 13%.
Factoringul intern a înregistrat un avans sprectaculos de 31%, atingând aproximativ 3,06 miliarde euro în prima jumatate a anului. Creșteri spectaculoase s-au înregistrat și pe zona creanțelor derulate prin factoring de import, care a crescut cu 63%, dar și pe export unde se observa o creștere de 30%. „Avansul volumelor de factoring la import și la export a fost stimulat de intentisificarea relațiilor comerciale internaționale, de inflația din zona Euro, cu care România are cele mai importante schimburi comerciale, dar și de creșterea prețurilor, influențată de situația geopolitică, în domeniul “metale, chimicale, apă, reciclare”, domeniu ce reprezintă principalul contributor în factoringul internațional”, menționează Bogdan Roșu.
Tot pentru primul semestrul, studiul ARF a reliefat o creștere de 30% a factorigului revers, ajungând în cifre absolute la 1,1 miliarde euro, ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 38% din totalul factoringului intern.
În rândul companiilor care au accesat finanțări prin factoring intern și de export în 2022, cele mai mari volume au fost derulate de cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro (46%), în timp ce companiile cu cifra de afaceri cuprinsă între 5 și 50 de milioane de euro au avut o pondere de 34%. Companiile cu un nivel al afacerilor sub 5 milioane de euro au scăzut ca pondere la 19% din volumul creanțelor cesionate în factoring, față de 22% anul trecut. In opinia noastra, unul din motivele acestei evoluții ar putea fi accesarea, ca alternativă la factoring, a soluțiilor de finanțare tradiționale susținute prin programe guvernamentale de tipul IMM Invest”, menționează Bogdan Roșu.
Studiul privind piața de factoring la nivelul primelor 6 luni din 2022 a fost derulat de catre IPSOS Interactive Services în conformitate cu regulile Codului Internațional de Cercetare de Piață și Sociologică ICC/ESOMAR, în studiu fiind incluși membrii ARF Access Financial Services IFN SA, Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., EximBank, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Intesa Sanpaolo Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., precum și alte instituții financiare non-membre.